Conf.univ dr. Mihaela Negrescu
Divorţul face parte din lista incidentelor traumatizante şi provoacă un stres major oricui trece prin această experienţă.
Gânduri care îi pot trece prin minte oricui trece printr-un divorţ:
„Totul se prăbuşeşte în jur..
Nimic nu mai are sens…
De ce mi s-a întâmplat asta tocmai mie, de ce trebuia să se întâmple?
Mă simt aşa de vinovat(ă) gândindu-mă că aş fi putut face atât de multe ca să previn asta…
Dacă aş fi făcut aşa…sau altfel…poate lucrurile ar sta altfel acum în viaţa mea…
Toată viziunea asupra vieţii mi s-a schimbat într-o perioadă scurtă de timp…
Mă simt deprimat(ă), trist(ă), neajutorat(ă)..
Sunt tot timpul irascibil(ă), cu „capsa pusă”…
O grămadă de detalii îmi amintesc de necazul meu, parcă tot Universul încearcă să-mi transmită ceva: scene de film, scene de viaţă, vorbe auzite în diferite contexte, locuri, melodii, oameni, lucruri…
Am vise repetitive despre acel moment….
Visez că sunt înainte de eveniment şi mă trezesc în mijlocul unui coşmar care este de fapt viaţa mea…
Nimic nu mai contează acum…
Sunt un nimic, un ratat…
E clar că nu poţi avea încredere în nimeni…
Stai lângă cineva atâţia ani fără să îl cunoşti…cum am fost atât de orb(oarbă) şi nu mi-am dat seama cum era de fapt?
Ceilalţi mă judecă aşa de aspru…oare ce cred despre mine?
O să fac un atac de cord!”
Confruntaţi cu o traumă, fiecare dintre noi poate avea o serie de reacţii, în încercarea de a depăşi situaţia în felul său:
re-experimentarea traumei (în vis sau în stare de veghe);
evitarea contextelor care amintesc de divorţ şi de relaţia eşuată;
deteriorarea stării emoţionale: devenim mai iritaţi, nervoşi, tensionaţi, trişti, ne pierdem speranţa, nu mai avem chef de nimic, nimic nu ne mai bucură, vedem totul în „negru”, ne îngrijorăm, suntem speriaţi, ne simţim neajutoraţi, nesiguri, trăim un sentiment de ireal, ne este greu să mai luăm o decizie, experimentăm regretul;
reacţionăm impulsiv sau disproporţionat fata de stimulii din mediu: plângem „din nimic”, ţipăm la cei dragi, îi acuzăm pe cei din jur de lucruri care nu le-au făcut, „avem nervii întinşi la maxim”, experimentăm furia sau ura;
ne confruntăm cu reacţii fiziologice care ne îngrijorează: inima ne bate mai repede, hipertensiune sau fluctuaţii de tensiune, tulburări ale somnului, ameţeli, obosim foarte repede, ne simţim epuizaţi, simţim anumite dureri, muşchii ne sunt încordaţi, avem dificultăţi de concentrare a atenţiei;
ajungem să consumăm mai multe medicamente, băutură, droguri, fumăm mai mult, ne alimentăm incorect.
Ca orice criză de viaţă, divorţul aduce cu sine schimbări importante, responsabilităţi suplimentare şi poate provoca chiar schimbări de perspective asupra vieţii. Uneori suntem nevoiţi să învăţăm lucruri noi, alteori să ne asumăm alte roluri pentru a face faţă contextului în care ne aflăm.
Reacţiile prezentate mai sus pot fi mai mult sau mai puţin intense în funcţie de interpretarea pe care o dăm evenimentului şi de sistemul de valori la care ne raportăm (conştient sau nu).
Un consilier sau un psihoterapeut ne poate ajuta să depăşim această situaţie, să învăţăm cât mai mult din această experienţă (nu există eşec, există doar feedback!) şi ne poate însoţi în demersul de reevaluare şi reconstrucţie a sistemului de credinţe despre lume şi viaţă la care ne raportăm.
Viaţa nu este întotdeauna dreaptă sau sigură (singurul eveniment de care putem fi siguri atunci când ne naştem este moartea), nu putem controla totul dar putem să învăţăm să acţionăm în concordanţă cu lucrurile în care credem, putem să determinăm şi să influenţăm evenimente!
Chiar dacă conştientizăm sau nu, întotdeauna avem de ales. Putem învăţa în procesul de consiliere sau terapie să devenim conştienţi de alegerile pe care le facem şi să ni le asumăm! Putem căuta sensul celor întâmplate şi putem depăşi tensiunea, furia, stare de spirit disfuncţională, tendinţa de a evita… Putem să ne dezvoltăm noi deprinderi care ne ajută să facem faţă noii situaţii, putem să ne remodelăm felul de a gândi (vom învăţa să gândim optimist şi realist) şi să învăţăm strategii de gestionare a stresului (de coping) mai eficiente. Putem să ne stabilim noi scopuri, noi obiective şi să identificăm căi şi resurse pentru a le atinge.
Terapia/consilierea se poate face atât individual, cât şi în grup, format din 6-12 persoane care au trecut prin experienţe asemănătoare (printr-un divorţ) Avantajele abordării în grup sunt:
fiecare participant beneficiază de feedback-uri asupra modului în care este perceput de ceilalţi, asupra problemelor care le pune tapet dar şi de soluţii, venite din parte unor persoane care au traversat probleme asemănătoare, pe care le poate trece mai apoi prin propriile filtre pentru a vedea dacă i se potrivesc sau nu;
dinamica de grup stimulează creativitatea şi procesele de conştientizare, ca prim pas în direcţia depăşirii situaţiei;
sentimentul de apartenenţă la un grup în care te poţi confesa şi în care eşti acceptat creează premise favorabile creşterii încrederii în forţele proprii (de cele mai multe ori afectată de divorţ);
faptul că eşti nevoit să vorbeşti despre tine în faţa unui grup, ba mai mult, eşti pus în situaţii din cele mai diverse, dictate de dinamica tipurilor de provocări lansate de terapeut, îl ajută pe fiecare participant să devină mai sociabil, comunicativ şi îl ajută să-şi depăşească o serie de blocaje;
pentru că participanţii întâlnesc persoane cu probleme similare lor, uneori mai grave, conştientizează prin comparaţie adevărata dimensiune a problemelor cu care se confruntă. Mai mult decât atât, ei ascultă şi modul în care alţii au depăşit sau nu aceste obstacole, declanşându-se un proces inconştient de căutare de soluţii;
subiecţii îşi măresc experienţa de viaţă prin faptul că au acces nemediat la poveştile altora de viaţă (şi ocaziile în care putem cunoaşte atâtea amănunte din viaţa interioară a cuiva şi putem trece de masca socială sunt destul de rare);
Terapia/consilierea individuală prezintă avantajele că terapeutul se centrează doar pe problemele unui singur individ şi le poate aprofunda, ajungându-se la aspecte mai subtile ce ţin de dinamica psihică a clientului.
Grupurile de suport, coordonate de conf. univ.dr. Mihaela Negrescu sunt formate din 8-12 persoane. Frecvenţa şedinţelor de grup: 1 întâlnire (3 ore)/săptămână. Cost 150RON/şedinţa (3 ore).
Pentru înscrieri poţi suna la numărul de telefon 0749167302 sau poţi trimite un email la adresa mihaelanegrescu@yahoo.com. Mentionati la subject: inscriere grup suport sau inscriere grup dezvoltare personala (conform optiunii fiecaruia). Un nou grup incepe doar cand vor fi receptionate cel putin 6 solicitari.
Puteţi opta şi pentru şedinţe individuale de consiliere sau psihoterapie. Durata unei ședinte este de aproximativ 1 ora. Cost: 200 RON/ședința. Pentru programări sunați la numerele:
0740103377 – psihoterapeut si consilier dr. MARIUS NEGRESCU
0749167302 – psihoterapeut si consilier conf. univ. dr. MIHAELA NEGRESCU